Un sfânt colţ de rai – Mănăstirea Hurezi

Dacă vrei să evadezi din aglomeraţia oraşului tău, o vizită la o mănăstire este o alegere bună în orice perioadă a anului. România este fără îndoială o ţară a lăcaşurilor de cult, a unora dintre cele mai frumoase biserici şi mănăstiri, care sunt vizitate în fiecare an de zeci de mii de turişti. Mănăstirea Hurezi este una dintre ele, un adevărat colţ de rai, iar dacă nu ai vizitat-o încă, e cazul să o faci.

Peste tot se poate observa rodul mainilor maicilor rugatoare ale manastirii impletind frumusetea rugaciunii cu a harniciei. La Mănăstirea Hurezi totul este perfect. De la curatenia impecabila, multitudinea de flori multicolore, mirosul trandafirilor , sera plina de ghivece cu flori si legume, plantaţia de trandafiri din care se face dulceaţa şi siropul de trandafiri, livadă de pomi fructiferi, legume, zmeuriş. Este minunat sa gasesti intr-un loc atata frumusete si bunatate, de aceea nu ai cum sa nu-ti simti ochii sufletului larg deschisi si sa te purifici prin aroma unica de mir si tamaie. În acest sfânt colţ de rai ai parte de liniște, armonie, bunăvoința, discernământ, înțelepciune.

In acest loc sfant te poti uita in oglinda sufletului tau si ajutat poti gasi raspunsurile cautate si sa te apropii de adevar. Discutii despre viață, despre esența noastră, despre cum să trăim fără ca să ne fie rușine si sa ducem mesajul mai departe. Trebuie sa intelegem sa fim oameni, astfel mai exista o șansă să readucem în societate valorile spirituale, umane, care, pare se, demult au fost uitate și călcate în picioare. Într-o societate atât de degradată, cum este a noastră aceasta ar putea fi salvarea sau calea cea corectă de urmat.

Ansamblul monahal de la Hurezi a fost restaurat in intregime. Locasul monahal ofera si cazare: 20 de locuri, in dormitoare cu 1-2 locuri, iar la mansardă, 3 camere cu cate 4 paturi. Mancarea gatita de maicute este extraordinara , iar cei cazati pot servi cele trei mese ale zilei. Pentru acasa de la magazinul din incinta Manastirii gasiti siropuri, gemuri, multe delicatese pregatite cu multa dragoste de maicute. Acestea sunt preparate din fructele si legumele din livada si gradina complexului monahal, crescute si ingrijite cu multa daruire. De asemenea, pelerinii pot sa-si cumpere suveniruri dragi sufletului: icoane, iconite, carti, candele, bratari monahale

Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”. Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Rm.Valcea-Targu Jiu, la poalele muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.

Charles Diehl, cunoscatorul de arta bizantina, o considera „Le plus beau de toute Roumanie” (cea mai frumoasa din Romania). Este cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca, cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc din intreaga tara, Manastirea Hurezi este poate si cel mai mare ansamblu monahal din Romania. Singuratatea si linistea de odinioara a locului era tulburata doar de cantecele huhurezilor, pasari de noapte, care au si dat denumirea locului. Ansamblul monahal de la Hurezi se intinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzand manastirea propriu-zisa, Biserica Bolnita, Schitul Sfintilor Apostoli si Schitul Sfantul Stefan. Acestora li se poate adauga, in mod firesc, si Biserica Sfintii Ingeri, ctitorita tot de unul dintre staretii manastirii celei mari, aflata putin mai la sud de incinta manastirii. Incepand cu anul 1993, manastirea de la Hurezi se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Manastirea Hurezi prezinta doua incinte: prima incinta este delimitata de ziduri din caramida, nu foarte inalte, care cuprind atat manastirea, cat si schiturile acesteia, in vreme ce a doua incinta este fortificata si deosebit de inalta, avand cladiri pe trei laterale, iar spre rasarit un zid inalt.

In centrul incintei principale se afla biserica cea mare de la Hurezi. Intrarea principala este asezata pe latura de miazazi, sub o bolta larga care, la vreme de necazuri, se inchidea cu o poarta masiva de lemn, ferecata cu fier, existenta si astazi, in forma ei originala.

Intrarea este asezata sub turnul-clopotnita, in care se afla, pana astazi, patru clopote mari, avand intre 300 si 1.000 de kilograme. Pe trei clopote sta scris, pana astazi, numele Sfantului Constantin Brancoveanu, credincios domnitor.

Biserica cea mare a Manastirii Hurezi, inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena, a fost ctitorita, intre anii 1693-1697, de catre Sfantul Constantin Brancoveanu. Biserica cea mare are o lungime de 32 de metri si o inaltime de 14 metri, fiind zidita in forma de cruce si impartita in pridvor, pronaos, naos si Altar. Adesea s-a spus ca arhitectura acesteia a avut drept model biserica din Manastirea Curtea de Arges.

In dreapta si stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua nivele, suprapuse, in fata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra. Tot in latura de miaza-zi, la etaj, unde au fost casele domnesti compuse din sali mai frumos boltite, cu calote sferice pe arcade lungi, sprijinite pe monumentale coloane de piatra, la capiteluri si baze, acum este expusa interesanta si valoroasa colectie de obiecte si icoane bisericesti ale manastirii, un pretios tezaur cultural-national.

Paraclisul de la Hurezi, situat la mijlocul laturii de apus a incintei, drept in fata bisericii, ridicat in anul 1697, este unul dintre cele mai reusite monumente din aceasta epoca. Planul lui consta dintr-un naos patrat, dominat de turla octogonala, admirabil proportionata, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumina al zilei, dintr-un altar semicircular.

Pictura din paraclis este lucrata in fresca, de catre zugravii Preda si Marin, mesteri din aceeasi scoala brancoveneasca, fiind pastrata in conditii optime. Din tema iconografica nu lipsesc Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena si bogata familie a Brancoveanului. Tampla din lemn e fin sculptata si decorata cu aur si culori, aproape tot asa de vii, cum a fost initial.

Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena (biserica mare) este construita in plan triconic, cu cate o turla poligonala pe naos si pronaos; are un pridvor deschis, sustinut de coloane din piatra sculptate, constructia lui fiind specifica stilului brancovenesc. Usa de la intrare are ancadramente in marmura, deasupra ei fiind asezata pisania cu stema tarii Romanesti si a Cantacuzinilor.

Biserica cea mare de la Hurezi a fost zugravita in fresca de catre zugravii Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim. Pe peretii acesteia, incepand inca din pridvor, se afla asezati nenumarati sfinti, cat si scene biblice si istorice, precum Sinoadele Ecumenice.

Manastirea Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. Langa manastire au fost zidite mai multe locasuri de rugaciune, deosebit de frumoase, fiecare imbinand armonios stilul bizantin cu cel romanesc.

Manastirea Hurezi ~ Hurezi Monastery
Horezu, Str. Manastirii, nr 164, 245800, Valcea
Tel/Fax 0250 860 071